Welcome to the Jungle! My version

A fost odata ca niciodata un film incredibil , in care eu in calitate de personaj principal am depus un efort extraordinar de a supravietui in jungla!

            Alaturi de Karen Gillian ne-am chinuit de a supravietui intr-un loc mai mult inexistent , habar nu am cum mama naibii am ajuns aici dar cert este ca sunt iar  ultimul lucru pe care mi-l amintesc este ca urmaream o reclama tv despre un film de aventura oare urma sa fie lansat pe 29 decembrie 2017 , iar eu imi spuneam in gand:
,,-Mama, ce film tare , ce n-as vrea sa fiu si eu acolo."
     Si a dracu' gura aurita ca acum sunt pierduta intr-o jungla uriasa doar cu cateva provizii si 3 prieteni mai ,,nebuni" asa ca sa nu-i jignesc  , dar cred ca mai mult este vina mea , fiindca eu mi-am spus in cap ca mi-ar placea sa fiu pierduta in jungla.
           In aceaste momente in care stau si inghet de frig acoperita doar cu cateva frunze , nu imi pot lua gandul de la patul meu cald si plapuma mea pufoasa , dar ma resemnez fiindca nu stiu cand o voi mai revedea.
         Din lipsa de cunostinta despre supravietuit in salbaticie nu fac focul , dar incerc sa imi incurajez partenerii ca totul va fi bine la final.
          Dupa numai o noapte petrecuta aici , deja ma simt wow si incep sa cladesc un plan de supravietuire temporal pentru a ma linistii pe mine si pe ceilalti.
          In timp ce baietii se ocupa de casa din copac care pare ca ne va devenii adapost pentru ceva timp , eu si cealanta fata ne ocupam de lemne pentru foc , apa si mancare.
          Am inceput sa mergem prin jungla si ne-am cufundat destul de mult , si acum teama incepe sa isi faca simtita prezenta , ma simt urmarita si devin tot mai mica , ma simt exact in filmul ala Jumenzi:Aventura in Jungla , mai lipsesc doar dinozaurii si asta ar fi , coperta ziarului din viitor.
" 2 TINERE DEVORATE DE UN DINOZAUR GASITE INTR-O JUNGLA DIN AFRICA ".
        Vai , mama mea , gandul asta ma inspaimanta  groaznic parca este un trailer , imi aduc aminte ca obisnuiam sa vedem cate un film pentru intreaga familie din astfel de genuri, dar nu m-am gandit ca voi simti pe pielea mea ce inseamna cu adevarat.
            Cand ne-am strans destule lemne ne-am hotarat sa ne intoarcem , inca nu stiu cat timp mai am pana se va lasa noapte , in drum spre intoarcere am prins cativa pesti care aveau sa ne fie cina , si am gasit cateva nuci de cocos pentru a ne potoli setea , cand am ajuns la locul cu pricina baietii terminase , si aveau si o surpriza pentru noi , sransese licurici in cateva sticlute pentru ai folosi pe post de lanterna , foarte buna ideea , acum regret ca i-am judecat  gresit pe companierii mei , fara ei probabil eram moarta.
           Dupa ce am aprins focul cu o piatra care era in preistorica , am gatit pestele pe care l-am savurat timp indelungat , focul statea sa se stinga iar unul din baieti s-au dus sa aduca lanterna licurici , iar in cateva secunde ne trezim inconjurati de o haita de caini , mari si urati , noroc ca aveam casa in copac .
               In urma infruntarii cu haita , prietena mea si-a fracturat glezna , dar am invatat sa ofer primul ajutor din frunze si ierburi.
Inainte de culcare stateam si imi aminteam ce frumos era in lumea mea , internet ,cinema  ,televizor si atata mancare , iar acum ma cuprind emotiile dar somnul ma strapunge incet sub lumina felinarelor improvizate si a urletelor facute de caini spre luna.
Oare maine cum va fi?


Proba 26 SuperBlog2017

Postări populare de pe acest blog

Pizza la minut !!!

O rețetă dulce , simpla și economica !!!